Consumul unei cesti de cafea poate oferi raspunsuri la multe intrebari importante despre viata, sustine filosoful David Berman care va publica cercetarea sa sub forma unei carti intitulate 'The Philosophy of Coffee-tasting'. Potrivit acestuia, consumatorii de cafea si consumatorii de ceai sunt persoane fundamental diferite.

Cei care beau cafea, consuma cafeina, care stimuleaza mintea si o face mult mai agera. Acestia nu sunt intr-o stare metala lenta, ci intr-o stare de limpezime si claritate.

David Berman vorbeste despre modul in care cercetarea sa a contribuit la intelegerea cafelei. Toate varietatile de cafea au un numitor comun care provine dintr-un singur tip de ulei denumit caffeol, obtinut dupa zdrobirea boabelor de cafea.

Fara acesta, bautura nu ar fi recunoscuta drept cafea. In schimb, ceaiul se face dintr-o mare varietate de compusi, dar niciunul nu este esential. Ceaiul ilustreaza modul in care mai multe componente cu gust diferit se completeaza reciproc, amintind conceptul estic ca toate fiintele sunt interconectate. Cafeaua, dimpotriva, este definita de un singur ingredient-cheie – “caffeol” - care se diferentiaza total de celelalte arome, ca o metafora pentru tendinta occidentala de a trasa granite intre corp si spirit.

O cafea prajita mai putin va permite acizilor din cafea sa iasa la suprafata si sa ofere acesteia o calitate mai stralucitoare. In schimb, o cafea care a fost prajita mai mult timp scoate in evidenta mai multe enzime si proteine din interiorul boabei de cafea. Aceste chimicale constituite de fapt “organismul” unei cafele, care o pot face mai grea, mai vascoasa.

David Berman considera ca preferinta pentru un gust amar sau pentru o cafea aromata reprezinta un tip mental fundamental, ce face dificil de inteles punctul de vedere al celeilalte persoane, existand intre aceste persoane dezacorduri in legatura cu probleme fundamentale.