1. Exista mai multe versiuni ale dietei Paleo
Versiunile alternative ale dietei Paleo sunt “dieta primitiva”, “dieta oamenilor din pesteri”, LCHF (Low Carb, High Fat – slaba in calorii si bogate in grasimi). Exista persoane care nu pot renunta la iaurt, asa ca aleg sa le consume si isi adapteaza dieta nevoilor sale.

2. Scade riscul de cancer
Dieta Paleo, cunoscuta si sub denumirea de "dieta oamenilor cavernelor", scade cu pana la 50% riscul de cancer intestinal, date reiesite in urma unui studiu publicat in American Journal of Epidemiology. Iar asta deoarece presupune renuntarea la alimentele procesate, precum preparatele servite in restaurantele fast-food, preparatele semicongelate, paine si paste. Cei care o urmeaza consuma doar acele alimente care erau disponibile pentru populatiile de vanatori-culegatori din paleolitic, precum fructe, legume, nuci, seminte si carne slaba.

3. Dieta Paleo nu este raw-vegana
Prepararea meselor nu inseamna sa treci la stilul raw vegan si sa adopti numai alimente crude. Carnurile si legumele pot fi procesate termic, insa cel mai indicat ar fi sa le prepari la grill, la aburi sau sa le fierbi. Preparatele sunt gatite cat mai simplu cu putinta, fara prea multe condimente.

4. A starnit numeroase reactii negative
Ultimele au fost adunate intr-o carte de profesorul Marlene Zuk de la Universitatea din Minnesota. In Paleofantasy: What Evolution Really Tells Us about Sex, Diet, and How We Live dezbate opiniile pro si contra acestei diete si isi sustine parerea ca nu numai ca intelegem gresit ideea dietei din paleolitic, dar si in cazul in care ne-am dori sa mancam la fel ca stramosii nostri ne este, practic, imposibil pentru ca cea mai mare parte a plantelor si animalelor pe care le cosumau atunci nu mai exista in aceeasi forma in prezent si multe dintre ele au fost modificate prin incurcisari de rase sau soiuri.

5. Este un stil de viata
Paleo Diet nu e neaparat un regim de slabit pe care sa il urmezi cateva saptamani, ci o schimbare importanta si permanenta a felului in care mananci si intoarcerea catre radacini, catre ceea ce obisnuiau sa manance oamenii pesterilor, inainte sa cultive plante pe ogoare si inainte ca industrializarea sa schimbe substantial mancarea de zi cu zi. Mai pe scurt, tot ceea ce se putea vana sau culege din natura, gatit cat mai simplu: de la fructe si legume, pana la carnuri si peste. Aceste alimente in starea lor naturala sunt bogate in fibre, antioxidanti, vitamine, grasimi bune si fitochimicale.