Multi dintre noi ne pastram atunci cand scriem sau lucram la (prea modernul) laptop o gustare la indemna. Obisnuim sa rontaim un biscuit, o bomboana si in graba in care traim ne mancam si sandvisul in focul creatiei.
Ne-am intrebat daca pe vremuri, cand se scria cu pana si calimara, cu stiloul sau la masina de scris, altii isi pastrau aceeasi recompensa “mancabila” prin apropiere. Descoperirea nu am facut-o noi. A avut revelatia Wendy Macnoughton, artist si ilustrator din San Francisco care a publicat in The New York Times, o harta a preferintelor culinare ale marilor scriitori. Ce a descoperit este in cazul unora dintre ei surprinzator.
Walt Whitman – poet, eseist si jurnalist – isi incepea ziua cu stridii si carnuri, in timp ce Gustave Flaubert avea un ritual la micul dejun: oua, legume, fructe, branzeturi si o cana de ciocolata cu lapte rece.
Mark Kurlansky, care a devenit celebru pentru Salt – A wold history si felul in care scrie despre banala sare de bucatarie, spune ca ii place sa scrie sub influenta unei cesti de espresso cat mai negru. Aceeasi tratatie o prefera si Marcel Proust.
Pentru alti scriitori cu cat mai putina macare, cu atat mai bine. Lord Byron pionier al poeziei si al dietelor obisnuia sa bea otet pentru a-si mentine greutatea. La tarii recurgea si Truman Capote. Dimineata bea o cafea, la pranz un ceai de menta si spre dupa-amiaza gustarile erau formate dintr-un Sherry si apoi un Martini. Franz Kafka bea lapte, iar Emily Dickinson prefera painea facuta de ea in casa.
Sursa: nytimes.com