Cine este Cookatar? Povestea lui de viata si aventurile sale pana sa devina bucatar nu vi le spunem acum, pentru ca urmeaza si un interviu cu el pe Foodstory, insa va spunem pe scurt ca gateste de cand se stie acasa, de vreo cativa ani intr-o bucatarie profesionista si scrie povesti delicioase despre mancare pe blogul sau, Cookatar.ro.

In viata de zi cu zi, este bucatar la Voila Bistro, acolo unde l-am si cunoscut. In bucatarie, nu prea poti sa stai la discutii cu el, pentru ca se misca dintr-o parte in alta a bucatariei mai rapid decat am zice noi peste. La masa insa, iti poate povesti minute in sir despre ingredientele romanesti, aromate, care ii aduc aminte de copilarie.

Dupa ce ne-a gatit meniul din ziua respectiva, ne-am bucurat de un adevarat festin culinar: brunch-ul nostru a inceput cu o portie de midii cu branza de capra, a continuat cu un zargan delicios cu portocale, iar la final, ne-am rasfatat cu un desert cu capsuni demential.

Pentru ca ne-am gandit si la voi, l-am rugat sa ne dezvaluie retetele si va provocam sa le incercati acasa pentru ca merita efortul. Midiile se fac foarte usor si sunt foarte ieftine la piata, zarganul este un peste despre care Radu zice ca “are mereu pret la oferta”, tocmai pentru ca este foarte ieftin, iar desertul cu capsuni este la fix pentru aceasta perioada a anului.

Il lasam chiar pe Radu sa povesteasca retetele, pentru ca o face foarte bine. Voua, va spunem doar un singur lucru: Pofta buna!

Midii cu branza de capra

“Sunt in Obor, mereu, proaspete si mari. 10 lei un kilogram.”

Cureti midiile si le tii la frigider in apa foarte rece. Se vor simti ca acasa. Ca la tine acasa. Vezi, pana si midiilor le poti spune: simtiti-va ca acasa! Apoi toci o legatura de usturoi verde si un chilli. Daca n-ai, merg si fulgii de ardei iute. Intr-o tigaie adanca pui usturoiul si ardeiul apoi vreo doua linguri de ulei de masline extravirgin. Aprinzi focul si calesti usor usturoiul. Nu-l arzi, au si midiile pretentiile lor. Cam trei minute pe fiecare parte si usturoiul e frumos inmuiat. Scurgi midiile de apa, le arunci in tigaie, amesteci bine si pui un capac. Dai focul la maxim si mai astepti alte trei minute pana ce incep sa se deschida. Pui un pahar cu vin alb si dai un clocot, doua, apoi pui un baton cu branza de capra. La un kil de midii cam 100 grame. O gasesti usor, aproape in fiecare supermarket, e gustoasa, e la moda si chiar si caprele romanesti au inceput s-o faca. Bun, deja ai in tigaie un sos frumos, alb verzui, numai bun de inmuiat paine in el. Dai tigaia de pe foc, toci ceva patrunjel, pui deasupra si te apuci de turnat sprit in pahare.


Zargan la cuptor cu portocale pe pat de fasole verde

“In Obor mai mereu gasesti zargan. 13 lei kilogramul. Adica practic e la oferta. Trist e ca nu vad pe nimeni sa se inghesuie sa-l cumpere, iar de gasit prin meniurile restaurantelor nici nu mai vorbesc.”

Am curatat pestele, l-am spalat bine si l-am uscat cu prosop de bucatarie. L-am dat cu sare si piper atat prin exterior cat si prin interior. Am taiat rondele o portocala si i-am umplut burta pestelui. Am mai pus acolo si usturoi verde. Deasupra am turnat ulei de masline (un strop), am presarat niste fulgi de chilli si am mai pus ceva rondele de portocala. I-am dat drumul in cuptor, la 180 grade celsius unde va sta linistit cam 20-25 minute. Primul semn ca e gata: ochiul pestelui devine alb, e simplu.
In timpul asta am curatat fasolea, am spalat-o si am aruncat-o in apa clocotita cu sare trei minute, fix. Am scos-o repede si am scufundat-o in apa cu gheata. Din doua motive: se opreste procesul de fierbere iar socul termic o va face sa fie verde, verde si crocanta la muscatura. Am incins unt intr-o tigaie si l-am lasat sa se caramelizeze pe margini. Apoi am stors zeama dintr-o juma’ de portocala si m-am uitat cum sfaraie. Ca de miros nu vreau sa-mi amintesc. Am aruncat fasolea in tigaie, am presarat fulgi de sare, am rasnit piper proaspat si am intors-o pe toate partile esentiale. Trei minute, nu mai mult. Pestele meu deja striga in cuptor: gata, mor de cald, suficient! asa ca l-am scos de acolo ca doar nu era pedepsit sa-l mai tin. Am pus fasolea pe o farfurie, zarganul deasupra si am inchis ochii.


Desert cu capsuni

"Cu o capsuna nu se face primavara, dar poti sa scoti niste poze dragute."

Am avut cam juma de kil de capsuni, trecute de prima tinerete, cam ca suedezele care veneau prin anii 80 la Mamaia sa caute… namol. Le-am taiat pe jumatate, le-am amestecat cu 100 grame de zahar brun nerafinat, am ras coaja unei lamai verzi (apropo, combinatia acestor doua arome, e ca dintr-un film de von Trier, atat de erotica incat nu mai intelegi nimic, dar mergi inainte), am pus doua linguri cu amidon alimentar (cam 30 grame) si, cred, ca 30 mililitri de Cointreau. Tara mica, arome multe! Am luat o foaie de aluat frantuzesc proaspat (din cel cu unt, costa vreo 6 lei si se gaseste prin anumite supermarketuri si e si foarte bun), am decupat cercuri mari, cu diametrul de 10 cm, cred, pe care le-am pus intr-o tava, pe hartie de copt. Am luat cu lingura din amestecul facut mai sus si am pus compozitie mai spre marginea cercului. Am inchis pachetelele si am obtinut aproape o semiluna, ca luna plina s-a dus. Le-am sigilat bine, le-am uns cu galbenus batut, am mai presarat putin zahar brun pe fiecare, am facut o mica deschizatura ca sa iasa aburul si le-am pus in cuptorul incins, la 190 grade celsius, unde le-am mancat, pardon, le-am lasat cam 15 minute sau pana ce aluatul devine crispy, crocant, galben maroniu. Rezultatul e minunat, ceva usor de vara, super fresh si colorat. Tava, dupa cuptor, arata ca razboiul de independenta al capsunilor. Totusi, in timpul realizarii acestei opere n-a curs pic de sange de capsuna. Nu, a curs o superba zeama, care s-a caramelizat si care a facut ca pachetelele mele sa devina foarte crocante pe margini.