Care sunt beneficiile vinului?
“Consumul moderat ajuta la prevenirea bolilor de inima si imbunatateste sistemul imunitar”, spune expertul in nutritie Rubén Bravo. Vinul contine o mare cantitate de minerale, precum potasiul, calciul sau magneziul, si vitamine hidrosolubile, ca B1, B2, B5 si B6 ('cele din acest grup intervin in functionarea sistemului imunitar, nervos si mentin sanatatea pielii si tonusul muscular'), iar intr-o mai mica masura, acid folic, vitamina B12 si vitamina C. Vinul prezinta si alte avantaje. “Este bogat in resveratrol, cu dovedite proprietati antioxidante”, adauga expertul. Potrivit British Medical Journal (BMJ), cantitatea recomandabila este de un pahar de vin pe zi (5 mg de alcool).
Ce efecte are consumul de vin asupra sistemului cardiovascular?
Exista numeroase studii despre posibilele beneficii ale vinului in ceea ce priveste sanatatea omului, dar problema “nu este atat de simpla”, afirma cardiologul Esteban López de Sá de la 'Hospital Universitario La Paz' din Madrid. “Astfel de studii nu se pot face la fel ca atunci cand se testeaza, de exemplu, un medicament. Sunt mai degraba asocieri: se poate spune ca exista un risc mai mic de a suferi de boli coronariene precum angina pectorala sau infarctul miocardic in cazul pacientilor care consumau acea cantitate moderata de vin rosu. Aceasta nu inseamna insa ca noi, medicii, il vom recomanda pe reteta si cu atat mai putin cuiva care nu are obiceiul de a consuma vin. Trebuie sa spunem, de asemenea, ca, de exemplu, consumul lui nu ar fi recomandat pentru o persoana cu insuficienta cardiaca”. Exista chiar curente stiintifice care neaga beneficiile vinului.
Cine trebuie sa evite consumul de vin?
Femeile insarcinate sau care alapteaza, persoanele care iau anumite medicamente si pacientii cu boli hepatice.
De ce se recomanda mai mult vinul rosu decat cel alb?
Secretul este in pielita boabelor de struguri din care se face vinul, pentru ca in ea se afla acele substante benefice. “Principala diferenta in ceea ce priveste elaborarea vinurilor rosii si albe consta in faptul ca vinul alb se face pur si simplu prin strivirea strugurilor albi pentru a se obtine un lichid (mustul alb) care apoi fermenteaza singur pana se transforma in vin”, explica Rafael Somonte, enolog si director tehnic la cramele 'Dominio de Tares' din provincia León (nord-vestul Spaniei). “La elaborarea vinului rosu, pielita strugurilor rosii, cu inaltul ei continut de polifenoli (cu proprietati antioxidante), se macereaza impreuna cu mustul timp de circa 20 de zile”. Vinul rosu fermenteaza in contact cu tescovina (ceea ce ramane dupa stoarcerea strugurilor) si, astfel, pigmentii si diferitele elemente benefice din pielita trec in vin.
Cantitatea substantelor antioxidante este mai mare in vinul rosu decat in vinul alb, subliniaza Vanesa León, nutritionist in cadrul Asociatiei de dieteticieni nutritionisti din Madrid ('Asociación de Dietistas Nutricionistas de Madrid', ADDINMA). In cazul vinului rosu, se mentine pielita strugurilor, unde se afla cea mai mare cantitate de antioxidanti, precum celebrul resveratrol, care a trezit un mare interes stiintific. Aceste substante au capacitatea de a reduce oxidarea unor grasimi care circula in sange, precum colesterolul LDL (colesterolul rau), si de a evita astfel lipirea de peretii arterelor. Resveratrolul are o activitate antioxidanta, adica previne imbatranirea prematura a celulelor organismului. Totusi, pentru a se obtine acest beneficiu ar trebui sa se ingereze o cantitate de vin mult mai mare decat cea recomandata, fapt pentru care industria a realizat deja diverse preparate cu resveratrol in doze mai mari decat cele prezente in vin, explica nutritionistul.
Toate vinurile rosii sunt la fel? 'Nu chiar', observa Rubén Bravo. 'In functie de tipul strugurilor care se utilizeaza la elaborarea vinurilor, concentratiile de resveratrol vor fi mai mici sau mai mari'. Concret, vinurile 'Pinot Noir' sau 'Merlot' vor avea mai multi antioxidanti decat cele produse din alte soiuri de vita-de-vie.
Care este cantitatea adecvata?
Se recomanda limitarea consumului la unul sau doua pahare pe zi. Consumul a circa 200-250 de mililitri contribuie la vasodilatatie si are un efect antioxidant, fapt ce a fost asociat cu o mai mica incidenta a infarctului miocardic si a bolii coronariene, in comparatie cu persoanele care nu consuma deloc vin, dupa cum explica nutritionistul Vanesa León.
“Cresterea consumului pentru a beneficia de antioxidanti poate, din contra, sa mareasca rata mortalitatii totale si a celei cauzate de boli cardiovasculare. In exces, provoaca intoxicatie acuta sau cronica, scaderi bruste ale tensiunii, tulburari psihice si de ritm cardiac, leziuni neuronale pe termen lung, dependenta”, spune Vanesa León. Javier Graus ii da dreptate, afirmand ca abuzul va inlocui efectul revitalizant prin somnolenta si durere de cap, marind riscul de hepatotoxicitate, in special in cazul femeilor.
ShARE ÎN BUCATE - Cum gătești cea mai simplă supă-cremă de ciuperci